Excesul de greutate la pisici apare atunci când energia furnizată prin alimentație depășește, pentru o perioadă îndelungată, necesarul organismului. Printre factorii care pot contribui se numără mărimea porțiilor, gustările suplimentare, nivelul de activitate și schimbările asociate sterilizării. Dacă pisica trebuie să slăbească, alimentația ar trebui stabilită împreună cu medicul veterinar. Dieta pentru reducerea greutății trebuie să furnizeze toți nutrienții necesari și, în același timp, să permită o scădere treptată și sigură în greutate.
Când are nevoie pisica de hrană pentru slăbit?
Hrana destinată reducerii greutății poate fi luată în considerare atunci când medicul veterinar constată că pisica este supraponderală sau obeză și recomandă un program de slăbire. Pe scala BCS cu 9 puncte, excesul de greutate corespunde unui scor de 6 sau mai mare.
Obezitatea la pisici nu este doar o problemă de aspect. Într-un studiu care a inclus aproape 1.500 de pisici, animalele obeze au prezentat diabet de aproape patru ori mai frecvent, au ajuns la medic din cauza șchiopătatului de aproape cinci ori mai frecvent și au avut afecțiuni cutanate neasociate alergiilor de peste două ori mai frecvent decât pisicile cu greutate normală.
Nu orice pisică sterilizată are nevoie de o dietă pentru slăbit. Dacă are o greutate normală, poate fi suficientă adaptarea porției zilnice la necesarul său actual. Situația este diferită atunci când există deja suprapondere sau obezitate: în acest caz, medicul veterinar poate recomanda o dietă specializată, cu valoare energetică redusă.
Cum recunoști supraponderea și obezitatea la pisici? Scala BCS
Condiția corporală a pisicii poate fi evaluată orientativ prin observarea siluetei și palparea stratului de grăsime. La o pisică aflată într-o condiție corporală normală, coastele ar trebui să poată fi simțite sub un strat subțire de grăsime, iar talia să fie vizibilă atunci când animalul este privit de sus.
Pentru o evaluare mai precisă se folosește BCS (Body Condition Score), adică scorul condiției corporale. Cel mai frecvent se utilizează scala cu 9 puncte, pe care condiția ideală corespunde scorului 4–5.
| BCS | Evaluare | Cum o recunoști? |
|---|---|---|
| 1–3 | Subponderalitate | Coaste ușor de simțit, uneori chiar vizibile la pisicile cu păr scurt, coloană vertebrală evidentă la palpare, talie foarte accentuată și lipsa grăsimii abdominale. |
| 4–5 | Condiție ideală | Coaste palpabile sub un strat subțire de grăsime, talie vizibilă în spatele coastelor și puțină grăsime abdominală. |
| 6–7 | Suprapondere | Coaste mai greu de simțit sub un strat mai gros de grăsime, talie slab conturată și abdomen rotunjit. |
| 8–9 | Obezitate | Coaste care nu pot fi simțite sub stratul gros de grăsime, lipsa taliei, abdomen evident rotunjit și depozite de grăsime în zona lombară. La BCS 9, acestea pot apărea și la nivelul feței și membrelor. |
Fiecare punct peste scorul 5 indică, orientativ, un exces de aproximativ 10% din greutatea corporală. Astfel, o pisică cu BCS 7 cântărește cu aproximativ 20% mai mult decât ar trebui, iar una cu BCS 8, cu aproximativ 30% mai mult. De la un exces de aproximativ 30%, corespunzător scorurilor BCS 8–9, vorbim despre obezitate.
Atunci când evaluezi abdomenul, ține cont că pliul de piele lăsat în partea inferioară, numit și pungă primordială, apare inclusiv la pisicile suple și nu reprezintă, în sine, un semn de suprapondere.
Scorul BCS ar trebui confirmat de medicul veterinar, care îl folosește pentru stabilirea greutății-țintă. Cântărirea regulată permite apoi urmărirea schimbărilor după începerea dietei.
De ce se îngrașă mai ușor pisicile după sterilizare?
După sterilizare sau castrare, apetitul pisicii crește de obicei, iar necesarul energetic poate scădea. Din acest motiv, porția oferită anterior poate deveni prea mare. În studii, pisicile au început să mănânce mai mult la scurt timp după intervenție, iar necesarul energetic al femelelor sterilizate a fost cu aproximativ 25% mai mic decât recomandările standard. Pisicile femele hrănite la discreție după intervenție au înregistrat, în decurs de un an, o creștere medie a greutății de aproximativ 30%.
Acest lucru nu înseamnă însă că orice pisică sterilizată va deveni supraponderală. Contează și cantitatea de hrană și recompense, activitatea fizică și particularitățile individuale ale animalului.
Pentru pisicile cu tendință de îngrășare după sterilizare există formule precum Raw Paleo Sterilised. Dacă este deja necesară reducerea excesului de greutate, poate fi luată în considerare o dietă veterinară concepută special pentru acest obiectiv.
Ce ar trebui să conțină o hrană bună pentru slăbit destinată pisicilor?
Hrana pentru reducerea greutății trebuie să aibă o valoare energetică adecvat redusă, furnizând în același timp nutrienții esențiali. Deoarece pisica primește o cantitate mai mică de hrană, conținutul de proteine, vitamine și minerale raportat la fiecare calorie trebuie să fie mai mare decât în hrana obișnuită. În caz contrar, porția redusă poate favoriza apariția carențelor.
O hrană bună pentru slăbit are, de regulă:
- Un conținut ridicat de proteine de bună calitate, care ajută la limitarea pierderii masei musculare în timpul slăbirii.
- Mai puține grăsimi, acestea fiind nutrientul cu cea mai mare densitate calorică: furnizează de peste două ori mai multă energie decât proteinele sau carbohidrații.
- Mai multe fibre, care măresc volumul mesei și pot contribui la reducerea senzației de foame.
- Un conținut de vitamine și minerale adaptat porției reduse.
- Frecvent, și L-carnitină.
Cel mai important rămâne echilibrul întregii alimentații. Hrana pentru slăbit nu trebuie să fie complet lipsită de grăsimi sau carbohidrați: contează valoarea sa energetică totală. Niciun ingredient nu determină, de unul singur, scăderea în greutate.
L-carnitina pentru pisici: ce rol are în hrana pentru slăbit?
L-carnitina participă la metabolismul acizilor grași, motiv pentru care este utilizată în unele formule destinate controlului greutății. În studii efectuate pe pisici aflate într-un program de slăbire, aceasta a crescut utilizarea grăsimilor ca sursă de energie, iar într-unul dintre studii, pisicile care au primit L-carnitină au slăbit ceva mai repede.
L-carnitina se găsește atât în anumite formule pentru pisici cu tendință de îngrășare, cât și în diete concepute pentru reducerea greutății, precum hrana uscată Vet Expert Obesity Cat.
Totuși, L-carnitina nu trebuie considerată un ingredient care provoacă singur slăbirea. Baza reducerii greutății rămâne aportul energetic corect stabilit și respectarea porției zilnice.
Vet Expert Obesity Cat – hrană veterinară pentru controlul greutății
Vet Expert Obesity Cat este o hrană dietetică pentru pisici adulte, destinată susținerii reducerii excesului de greutate corporală.
Descoperă dietele veterinare pentru pisici disponibile pe GoPet.ro.
Hrană uscată sau umedă pentru slăbit: ce alegi pentru o pisică supraponderală?
Atât hrana umedă, cât și cea uscată pot face parte dintr-o dietă pentru slăbit, dacă sunt echilibrate corespunzător și concepute pentru reducerea greutății. Alegerea poate depinde de preferințele pisicii, de modul de hrănire și de recomandările medicului veterinar.
Hrana umedă conține aproximativ 80% apă, astfel că 100 g pot furniza aproximativ un sfert din caloriile aceleiași cantități de hrană uscată. La același aport caloric, pisica primește un volum mai mare de hrană și, în plus, mai multe lichide. Hrana uscată este mai concentrată energetic, motiv pentru care cântărirea exactă a porției zilnice este deosebit de importantă.
Vet Expert Obesity Cat există atât în variantă umedă, cât și uscată, astfel încât forma de alimentație să poată fi adaptată nevoilor și preferințelor animalului. Cele două variante pot fi și combinate, reducând proporțional cantitatea fiecăreia. De exemplu, se poate oferi jumătate din rația zilnică recomandată de hrană uscată și jumătate din cea de hrană umedă, fără a depăși aportul energetic total stabilit.
Indiferent de hrana aleasă, pisica trebuie să aibă permanent acces la apă proaspătă.
Hrană obișnuită sau dietă veterinară: ce alegi?
Alegerea depinde în primul rând de condiția corporală a pisicii și de obiectivul schimbării alimentației. Hrana de întreținere pentru pisici sterilizate sau cu tendință de îngrășare ajută la menținerea unei greutăți normale, însă nu este echivalentă cu o dietă destinată slăbirii.
Hrana veterinară pentru reducerea greutății este o hrană dietetică pentru care reglementările europene prevăd cerințe specifice, inclusiv o valoare energetică redusă și un aport nutritiv adecvat scopului său. Aceasta trebuie să acopere nevoile pisicii chiar și atunci când porția este mai mică.
De aceea, reducerea considerabilă a porției de hrană obișnuită nu este o soluție potrivită: poate duce la carențe de proteine, vitamine și minerale.
O dietă veterinară nu ar trebui introdusă din proprie inițiativă doar pentru că pisica „pare puțin prea grasă”. Mai întâi, este indicată evaluarea condiției corporale și stabilirea, împreună cu medicul veterinar, a necesității reducerii greutății și a alimentației potrivite.
Câtă hrană trebuie să primească pisica? Porția raportată la greutatea-țintă
Porția zilnică de hrană pentru slăbit se stabilește în funcție de greutatea-țintă, nu doar de greutatea actuală. O porție de întreținere calculată pentru greutatea actuală poate fi prea mare pentru o pisică supraponderală, iar slăbirea poate fi foarte lentă sau poate să nu apară deloc.
Medicul veterinar stabilește greutatea-țintă pe baza cântăririlor anterioare, dacă se cunoaște greutatea pisicii atunci când avea o condiție ideală, sau o estimează folosind scorul BCS.
De exemplu, o pisică de 6 kg, cu BCS 8/9, are un exces estimat de aproximativ 30%. Greutatea sa țintă ar fi aproximativ 6 kg ÷ 1,3 = 4,6 kg. Pentru această greutate se consultă tabelul de hrănire de pe ambalaj, în secțiunea dedicată reducerii greutății.
Un punct de plecare utilizat frecvent este aproximativ 80% din necesarul energetic de repaus, numit RER, calculat pentru greutatea-țintă. RER reprezintă energia necesară organismului în repaus. Cu cât excesul de greutate este mai mare, cu atât diferența dintre greutatea actuală și cea țintă este mai mare, iar restricția energetică poate fi mai importantă.
| Condiție corporală | Exces de greutate | Greutate-țintă estimată pentru o pisică de 6 kg | Reducere orientativă a aportului energetic* |
|---|---|---|---|
| BCS 6/9 – suprapondere | Aproximativ 10% | Aproximativ 5,5 kg | Aproximativ 20–25% |
| BCS 7/9 – suprapondere | Aproximativ 20% | Aproximativ 5 kg | Aproximativ 25–30% |
| BCS 8/9 – obezitate | Aproximativ 30% | Aproximativ 4,6 kg | Aproximativ 30–35% |
| BCS 9/9 – obezitate | 40% sau mai mult | Aproximativ 4,3 kg sau mai puțin | Aproximativ 35–40% |
* Comparativ cu energia necesară menținerii greutății actuale. Valorile sunt orientative, pentru o pisică sterilizată care trăiește în interior. Calculele individuale trebuie făcute de medicul veterinar.
Dacă pisica slăbește prea lent, medicul poate reduce treptat porția, de obicei cu aproximativ 10%. În abordarea descrisă, aportul nu se reduce sub aproximativ 60% din RER calculat pentru greutatea-țintă. Restricțiile excesive cresc riscul de carențe și, la pisici, de lipidoză hepatică. Aceste valori nu reprezintă indicații pentru reducerea porției fără supraveghere veterinară.
La pisicile cu obezitate severă, cu BCS 9, greutatea-țintă este dificil de estimat precis. De aceea, medicul stabilește adesea obiective intermediare, de exemplu pentru următoarele trei luni.
Slăbirea pisicii: ce ritm este sigur?
Un ritm de slăbire considerat sigur este de aproximativ 0,5–2% din greutatea corporală pe săptămână. În practică, pisicile de companie pierd de obicei aproximativ 0,5–1% pe săptămână. Pentru o pisică de 6 kg, acest lucru înseamnă aproximativ 30–60 g săptămânal, limita superioară de 2% corespunzând la aproximativ 120 g.
Prin urmare, reducerea greutății unei pisici obeze durează, de regulă, de la câteva luni până la un an, iar ritmul poate încetini în mod firesc pe parcurs.
Slăbirea prea rapidă, înfometarea și perioadele prelungite fără hrană sunt periculoase pentru pisici. Mai ales la cele obeze, acestea pot favoriza lipidoza hepatică, o afecțiune care pune viața în pericol. Noua hrană se introduce treptat, pe parcursul a aproximativ 7–10 zile, iar porția nu se reduce din proprie inițiativă.
Progresul se urmărește prin cântărire la fiecare 2–4 săptămâni, preferabil folosind același cântar, și prin evaluarea condiției corporale. Dacă pisica slăbește mai lent sau mai repede decât s-a stabilit, medicul veterinar ajustează porția.
Cum alegi hrana pentru slăbit în funcție de nevoile pisicii?
La alegerea dietei trebuie luate în considerare condiția corporală actuală, greutatea-țintă, vârsta, nivelul de activitate și starea de sănătate. Contează și alimentația anterioară, precum și preferințele animalului.
Dietele pentru slăbit, cu densitate calorică redusă și conținut crescut de proteine și fibre, nu sunt potrivite pentru orice pisică. Nu se folosesc pentru pisoi în creștere, pisici gestante sau care alăptează și nici pentru animale cu boli în care o asemenea dietă este contraindicată. Alegerea trebuie discutată de fiecare dată cu medicul veterinar.
Este necesară o atenție deosebită și în cazul pisicilor cu afecțiuni asociate. Alimentația trebuie să țină cont atât de nevoia de a slăbi, cât și de cerințele impuse de problema de sănătate existentă.
La pisicile cu diabet, schimbarea hranei și a porțiilor poate modifica necesarul de insulină. Din acest motiv, dieta se schimbă exclusiv sub supravegherea medicului veterinar.
Ce mai contează în afară de dietă?
Schimbarea tipului de hrană nu este suficientă dacă pisica primește în continuare prea multă mâncare. În timpul slăbirii sunt esențiale controlul porției zilnice, includerea gustărilor în calculul energetic și monitorizarea regulată a greutății.
Este preferabil să cântărești hrana cu un cântar de bucătărie, în loc să umpli bolul „din ochi”. Măsurarea cu o cupă poate fi surprinzător de inexactă: într-un studiu, eroarea a ajuns până la 80%.
În bilanțul zilnic trebuie incluse și recompensele sau alte alimente oferite între mese. Acestea nu ar trebui să furnizeze mai mult de 10% din energia zilnică.
Un alt element important este mișcarea. Sesiunile scurte de joacă folosind o undiță, o minge sau alte jucării care stimulează comportamentul de vânătoare pot crește activitatea zilnică. Tipul și intensitatea jocului trebuie adaptate vârstei, condiției fizice și posibilităților pisicii.
O parte din porția zilnică poate fi oferită în jucării pentru distribuirea hranei. Acestea prelungesc timpul petrecut mâncând și încurajează mișcarea.
Dacă greutatea nu scade conform planului, pisica începe să refuze hrana, devine apatică sau apar alte simptome îngrijorătoare, contactează medicul veterinar. Este deosebit de urgent dacă pisica nu a mâncat de 24 de ore sau mai mult.
Ce faci după atingerea greutății-țintă?
După atingerea greutății dorite, nu se revine la porțiile de dinainte. Dacă pisica continuă să slăbească, porția se mărește treptat, de regulă cu aproximativ 10%, până când greutatea se stabilizează, conform indicațiilor medicului veterinar.
La recomandarea medicului, dieta veterinară poate fi continuată pentru menținerea greutății. O altă opțiune este trecerea la o hrană de întreținere pentru pisici sterilizate, precum Raw Paleo Sterilised, cu o porție adaptată greutății-țintă.
Monitorizarea greutății ar trebui să devină un obicei permanent: aproape jumătate dintre pisicile care au slăbit cu succes ajung să ia din nou în greutate în timp.
